| Al-Ma'arri: Abū al-ʿAlāʾ al-Maʿarrī hè statu un filosofu, pueta è scrittore arabu. Malgradu una visione di u mondu cuntruversu irreligiosu, hè cunsideratu cum'è unu di i più grandi pueti classichi arabi. | |
| Al-Ma'arri: Abū al-ʿAlāʾ al-Maʿarrī hè statu un filosofu, pueta è scrittore arabu. Malgradu una visione di u mondu cuntruversu irreligiosu, hè cunsideratu cum'è unu di i più grandi pueti classichi arabi. | |
| Al-Ma'arri: Abū al-ʿAlāʾ al-Maʿarrī hè statu un filosofu, pueta è scrittore arabu. Malgradu una visione di u mondu cuntruversu irreligiosu, hè cunsideratu cum'è unu di i più grandi pueti classichi arabi. | |
| Al-Ma'arri: Abū al-ʿAlāʾ al-Maʿarrī hè statu un filosofu, pueta è scrittore arabu. Malgradu una visione di u mondu cuntruversu irreligiosu, hè cunsideratu cum'è unu di i più grandi pueti classichi arabi. | |
| Al-Ma'arri: Abū al-ʿAlāʾ al-Maʿarrī hè statu un filosofu, pueta è scrittore arabu. Malgradu una visione di u mondu cuntruversu irreligiosu, hè cunsideratu cum'è unu di i più grandi pueti classichi arabi. | |
| Abu al-As ibn Umayya: Abu al-As ibn Umayya era un figliolu di u progenitore omonimu di u clan Umayyad, Umayya ibn Abd Shams. | |
| Abu al-As ibn al-Rabi': Abu al-As ibn al-Rabi ' era un ghjenneru è cumpagnu di u prufeta islamicu Maumettu. Si dicia chì u so nome uriginale era Hushaym o Yasser . | |
| Abu al-Aswad al-Du'ali: Abu al-Aswad al-Duʾali , chì si chjama full Abū al-Aswad Ẓālim ibn ʿAmr ibn Sufyān ibn Jandal ibn Yamār ibn Hīls ibn Nufātha ibn al-ʿĀdi ibn al-Dīl ibn Bakr , di nome Al-Dīlī, o al-Duīlī , era u pueta arabu cumpagnu di Ali bin Abu Talib è grammaticu. Quandu a grande espansione di l'Imperu Islamicu, cun milioni di parlanti non nativi novi cunvertiti chì volenu leghje è recità u Coranu, hà resu necessaria l'adopzione di un sistema grammaticale furmalizatu, a tradizione face onore à Al-Duʾali cum'è u babbu di a grammatica araba . A so scienza di grammatica hà purtatu à turnu, à u stabilimentu di a prima grande Scola di grammaticiani in Basrah, chì seria rivali solu da a scola di Kufah. Si dice chì nAl-Du'alī hà introduttu l'usu di diacritici à a scrittura, è chì hà scrittu i primi trattati di linguistica araba, è di grammatica ( nahw ). Hà avutu parechji studienti è seguitori. | |
| Abu al-Aswad al-Du'ali: Abu al-Aswad al-Duʾali , chì si chjama full Abū al-Aswad Ẓālim ibn ʿAmr ibn Sufyān ibn Jandal ibn Yamār ibn Hīls ibn Nufātha ibn al-ʿĀdi ibn al-Dīl ibn Bakr , di nome Al-Dīlī, o al-Duīlī , era u pueta arabu cumpagnu di Ali bin Abu Talib è grammaticu. Quandu a grande espansione di l'Imperu Islamicu, cun milioni di parlanti non nativi novi cunvertiti chì volenu leghje è recità u Coranu, hà resu necessaria l'adopzione di un sistema grammaticale furmalizatu, a tradizione face onore à Al-Duʾali cum'è u babbu di a grammatica araba . A so scienza di grammatica hà purtatu à turnu, à u stabilimentu di a prima grande Scola di grammaticiani in Basrah, chì seria rivali solu da a scola di Kufah. Si dice chì nAl-Du'alī hà introduttu l'usu di diacritici à a scrittura, è chì hà scrittu i primi trattati di linguistica araba, è di grammatica ( nahw ). Hà avutu parechji studienti è seguitori. | |
| Abu al-Atahiya: Abū al-ʻAtāhiyya , nome sanu Abu Ishaq Isma'il ibn al-Qasim ibn Suwayd ibn Kaysan , era unu di i principali pueti arabi di l'era islamica antica, un prolificu puwall muwallad di asceti chì si classificava cun Bashshār è Abū Nuwās, chì scuntrò . Hà rinunziatu a puesia per un tempu per motivi religiosi. | |
| Abu Mansur al-Baghdadi: Abū Manṣūr ʿAbd al-Qāhir ibn Ṭāhir bin Muḥammad bin ʿAbd Allāh al-Tamīmī al-Shāfiʿī al-Baghdādī era un eruditu Shafi'i arabu, Usul Imam, eresiologu è matematicu. | |
| Abu al-Bahlul al-Awwam: Al-Awwam bin Mohammad bin Yusuf Al-Zajaj , cunnisciutu cum'è Abu al-Bahlul era un membru sciita di a tribù Abdul Qays in Bahrain chì hà tombu u regnu Ismaili Qarmatian in l'isule versu u 1058. | |
| Abu al-Baqa ar-Rundi: Abu Muhammad Salih b. Abi Sharif ar-Rundi era un pueta, scrittore è criticu literariu di Al-Andalus chì hà scrittu in arabu. A so fama si basa annantu à a so nuniyya intitulata "رثاء الأندلس \" Rithaa 'ul-Andalus , un puema chì dolu l'invasione cattolica è a cunquista di al-Andalus. | |
| Abu al-Baqa ar-Rundi: Abu Muhammad Salih b. Abi Sharif ar-Rundi era un pueta, scrittore è criticu literariu di Al-Andalus chì hà scrittu in arabu. A so fama si basa annantu à a so nuniyya intitulata "رثاء الأندلس \" Rithaa 'ul-Andalus , un puema chì dolu l'invasione cattolica è a cunquista di al-Andalus. | |
| Abu al-Baraa el-Azdi: Mohammed Abdullah , cunnisciutu ancu cum'è Abu al-Baraa el-Azdi , hè un militante yemenita è membru di u Statu Islamicu di l'Iraq è di u Levante. I dui nomi sò noms de guerre . Hè statu dichjaratu chì era in origine un predicatore chì si unì à ISIL in Siria. | |
| Abu'l-Barakāt al-Baghdādī: Abu'l-Barakāt Hibat Allah ibn Malkā al-Baghdādī era un filosofu islamicu, medicu è fisicu di discendenza ebraica da Bagdad, in Iraq. Abu'l-Barakāt, un vechju cuntempuraneu di Maimonide, era à l'origine cunnisciutu da u so nome di nascita ebraica Baruch ben Malka è hè statu datu u nome di Nathanel da u so pupulu Isaac ben Ezra prima di a so cunversione da u Ghjudaismu à l'Islamu dopu in a so vita. | |
| Abu'l-Barakāt al-Baghdādī: Abu'l-Barakāt Hibat Allah ibn Malkā al-Baghdādī era un filosofu islamicu, medicu è fisicu di discendenza ebraica da Bagdad, in Iraq. Abu'l-Barakāt, un vechju cuntempuraneu di Maimonide, era à l'origine cunnisciutu da u so nome di nascita ebraica Baruch ben Malka è hè statu datu u nome di Nathanel da u so pupulu Isaac ben Ezra prima di a so cunversione da u Ghjudaismu à l'Islamu dopu in a so vita. | |
| Abu'l-Barakāt al-Baghdādī: Abu'l-Barakāt Hibat Allah ibn Malkā al-Baghdādī era un filosofu islamicu, medicu è fisicu di discendenza ebraica da Bagdad, in Iraq. Abu'l-Barakāt, un vechju cuntempuraneu di Maimonide, era à l'origine cunnisciutu da u so nome di nascita ebraica Baruch ben Malka è hè statu datu u nome di Nathanel da u so pupulu Isaac ben Ezra prima di a so cunversione da u Ghjudaismu à l'Islamu dopu in a so vita. | |
| Abu al-Barakat al-Nasafi: Abu al-Barakat al-Nasafi , era un eminente eruditu Hanafi, esegete di u Qur'an (mufassir), è un teologu Maturidi. Hè forse più cunnisciutu per u so Tafsir Madarik al-Tanzil wa Haqa'iq al-Ta'wil . | |
| Al-Battani: Abū ʿAbd Allāh Muḥammad ibn Jābir ibn Sinān al-Raqqī al-Ḥarrānī aṣ-Ṣābiʾ al-Battānī hè statu un astronomu è matematicu arabu sirianu. Hà intruduttu parechje relazioni trigonometriche, è u so Kitāb az-Zīj hè statu citatu spessu da parechji astronomi medievali, cumpresu Copernicus. mondu islamicu medievale. | |
| Abu al-Bayan ibn al-Mudawwar: Abu al-Bayan ibn al-Mudawwar (1101-1184) era un Ghjudeu Karaite chì campava in u Cairo durante u XII seculu. Servì da medicu di a corte à l'ultimi califmi fatimidi egiziani è dopu à Saladinu, chì u pensiunò quandu avia sessantatrè anni. Hè statu rimpiazzatu in a so antica pusizione da, frà altri, Maimonide. | |
| Abu Darda: Abu Dardā 'al-Anṣāri era un cumpagnu di u prufeta Maumettu. Era u maritu di u cumpagnu cumpagnu Umm al-Darda al-Kubra. | |
| Abu al-Dhahab: Muḥammad Bey Abū aḏ-Ḏahab (1735-1775), ancu chjamatu Abū Ḏahab , era un emir mameluccu è regente di l'Egittu Ottumanu. | |
| Abu al-Duhur: Abu al-Duhur hè una cità di u norduveste di a Siria à a riva di u desertu Sirianu, chì face parte amministrativamente di u guvernatu di Idlib, situata à circa 45 chilometri à u sudu di Aleppu. E località vicine includenu Tell Sultan è Tell Kalbah à nordu-ovest. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), Abu al-Duhur avia una populazione di 10.694 in u censimentu di u 2004. Hè u centru di una nahiyah ("subdistrittu \") chì cuntene 26 località cù una populazione cumminata di 38.869 in u 2004. | |
| Abu al-Duhur Military Airbase: A Base Aerea Militare Abu al-Duhur hè una basa aerea maiò di a Forza Aria Araba Siriana. A basa aerea hè situata à circa 5 km à l'est di Abu al-Duhur, in u guvernatu di Idlib. | |
| Abu al-Duhur Subdistrict: U subdistrict Abu al-Duhur hè un nahiyah sirianu (subdistrittu) situatu in u distrettu di Idlib in Idlib. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), u subdistrittu Abu al-Duhur avia una populazione di 38.869 abitanti in u censimentu di u 2004. | |
| Abu al-Duhur Subdistrict: U subdistrict Abu al-Duhur hè un nahiyah sirianu (subdistrittu) situatu in u distrettu di Idlib in Idlib. Sicondu u Bureau Centrale di Statistiche di Siria (CBS), u subdistrittu Abu al-Duhur avia una populazione di 38.869 abitanti in u censimentu di u 2004. | |
| Northwestern Syria campaign (October 2017–February 2018): A campagna di a Siria di u Norduveste hè stata un'operazione militare à grande scala chì hà iniziatu inizialmente cun un'offensiva realizata da e forze ISIL nantu à e zone cuntrullate da Tahrir al-Sham (HTS) in u guvernatu di Hama di u nordu. In seguitu, e Forze Armate Siriane anu lanciatu a so propria offensiva contr'à HTS è altri gruppi ribelli in a zona. A campagna si hè svolta à l'intersezione di e province di Hama, Idlib è Aleppo. | |
| Abu'l-Faḍl: Abu'l Faḍl hè un nome maschile arabu chì si trova ancu in i nomi di lochi. Significa babbu di a virtù . Hè variamente traslitteratu cum'è Abu'l-Fadl , Abu'l-Fazl , Abul Fazal ecc. Hè ancu usatu in Iran è Azerbaijan, generalmente in forma di Abolfazl , o Abulfaz . | |
| Liwa Abu al-Fadhal al-Abbas: A Brigata di Abu al-Fadl al-Abbas , cunnisciuta ancu cum'è Brigata al-Abbas , hè un gruppu militante musulmanu sciita pro-guvernu Twelver chi opera in tutta a Siria. Hè chjamatu dopu u soprannomu di Al-Abbas ibn Ali, figliolu di l'imam Ali. | ![]() |
| Abu'l-Faḍl: Abu'l Faḍl hè un nome maschile arabu chì si trova ancu in i nomi di lochi. Significa babbu di a virtù . Hè variamente traslitteratu cum'è Abu'l-Fadl , Abu'l-Fazl , Abul Fazal ecc. Hè ancu usatu in Iran è Azerbaijan, generalmente in forma di Abolfazl , o Abulfaz . | |
| Abu'l-Fazl ibn Mubarak: Abu'l-Fazl ibn Mubarak , cunnisciutu ancu Abul Fazl , Abu'l Fadl è Abu'l-Fadl 'Allami , era u grande visir di l'imperatore Mughal Akbar, è autore di l' Akbarnama , a storia ufficiale di u regnu di Akbar in trè volumi, è una traduzzione persiana di a Bibbia. Era ancu unu di i Nove Gioielli di a corte reale d'Akbar è u fratellu di Faizi, u pueta laureatu di l'imperatore Akbar. | |
| Abu al-Fadl, Ramle: Abu al-Fadl era un paese palestinese in u Sottodistrittu Ramle, à circa 4 km (2,5 mi) à u norduveste di Ramla in, ciò chì era finu à u 1948, Palestina Mandatoria. U paese era ancu cunnisciutu cum'è al-Satariyya . In u 1945/44, u paese avia una populazione di 510 abitanti. | |
| Abu'l-Fadl Bayhaqi: Abu'l-Faḍl Muḥammad ibn Ḥusayn Bayhaqī , più cunnisciutu cum'è Abu'l-Faḍl Bayhaqi , era un secretariu persianu, storicu è autore. | |
| Ayatollah Borqei: Allama Sayyid Abu al-fadl Burqa'i , persianu: سید ابوالفضل ابن الرّضا برقعی) era unu di i ghjuristi più famosi in Qom chì era criticu di certe credenze sciite, hè statu ripetutamente perseguitatu è hà avutu à lascià Qom. | |
| Abu al-Faḍl Jaʻfar ibn ʻAli al-Dimashqi: Abū al-Faḍl Jaʻfar ibn ʻAlī al-Dimashqī era un prosperu mercante musulmanu di Damascu. Hè più cunnisciutu per esse l'autore di Kitab al-Isharah ila Mahasin at-Tijarah wa Marifat Jayyid al-Aʼrad wa Kadiiha wa Ghush-ush al-Mudallisin fiha . | |
| Abu al-Fadl Muhammad al Tabasi: Abu al-Fadl Muhammad al Tabasi era un autore musulmanu è sufì shafi'i, chì hà campatu a maiò parte di a so vita in Nishapur. Ancu se parechje opere sò assuciate cun ellu, u so al-Shamil fi al-bahr al-kamil, un trattatu nantu à a cunvenzione di i demoni è di i ghjinnini, pare esse u più diffusu. Distinguendu trà magia licita è illecita, attiveghja i maghi invucendu i nomi di angeli, prufeti è cita scritture sacre islamiche cum'è a Torah, u Vangelu è certi versi Quranici, riguardu à tali pratiche occulte cum'è in cunfurmità cù a legge islamica, finchè hè realizatu da virtù è micca da u peccatu. Era famosu per a so presunta capacità di sottumette à Jinn, cum'è dichjaratu da l'enciclopedistu è eruditu di u scienziato naturale Zakariya al-Qazwini. | |
| Ibn Tahir of Caesarea: Abu al-Fadl Muhammad bin Tahir bin Ali bin Ahmad al-Shaibani al-Maqdisi , comunemente cunnisciutu cum'è Ibn Tahir di Cesarea , era un storicu è tradiziunistu musulmanu. Hè in gran parte ricunnisciutu per esse u primu à delineare è definisce e sei opere canoniche di l'Islam sunnita dopu à u Coranu, è a prima persona chì hà inclusu Sunan ibn Majah cum'è opera canonica. | |
| Abu al-Fadl al-Abbas Forces: E forze Abu al-Fadl al-Abbas , ufficialmente chjamate Qaeda Quwwat Abu Fadl al-Abbas , sò una milizia sciita chì opera in Iraq, furmata dopu l'avanzate ISIL di ghjugnu 2014. A forza hè affiliata à u Sheikh Aws al-Khafaji, chì era prima alliniatu à Muqtada al-Sadr. U gruppu sustene una affinità cù u gruppu chjamatu Liwa Abu al-Fadhal al-Abbas chì lotta in a Guerra Civile Siriana per nome di u guvernu sirianu. QQAFA pare ancu avè ligami prufondi cù Kataib al-Imam Ali. | |
| Abu al-Fadl ibn Hasdai: Abu al-Fadl ben Yosef Hasdai hè statu un filosofu, pueta, matematicu, medicu è figura pulitica di u XI seculu in Saragozza, in Spagna. | |
| Abu al-Fadl, Ramle: Abu al-Fadl era un paese palestinese in u Sottodistrittu Ramle, à circa 4 km (2,5 mi) à u norduveste di Ramla in, ciò chì era finu à u 1948, Palestina Mandatoria. U paese era ancu cunnisciutu cum'è al-Satariyya . In u 1945/44, u paese avia una populazione di 510 abitanti. | |
| Abu al-Fadl, Ramle: Abu al-Fadl era un paese palestinese in u Sottodistrittu Ramle, à circa 4 km (2,5 mi) à u norduveste di Ramla in, ciò chì era finu à u 1948, Palestina Mandatoria. U paese era ancu cunnisciutu cum'è al-Satariyya . In u 1945/44, u paese avia una populazione di 510 abitanti. | |
| Faizi: Shaikh Abu al-Faiz ibn Mubarak , cunnisciutu popularmente cù u so nome di penna, Faizi era un pueta è eruditu di l'India tardu medievale chì i so antenati Malik-ush-Shu'ara di a Corte d'Akbar. Era u fratellu maiò di u storicu di Akbar Abul Fazl. Akbar hà ricunnisciutu assai u geniu in ellu è l'hà numitu tutore per i so figlioli è l'hà datu postu trà i so "Navaratnas" decorativi. | |
| Abu al-Faraj: Abu al-Faraj pò riferisce à:
| |
| Abu al-Faraj al-Isfahani: Ali ibn al-Husayn al-Iṣfahānī , cunnisciutu ancu cum'è Abul-Faraj , era litteratore, genealogistu, pueta, musicologu, scrivanu è cumpagnu di benedizioni in u X seculu. Era di origine arabu-Quraysh è basatu principalmente in Bagdad. Hè soprattuttu cunnisciutu cum'è l'autore di Kitab al-Aghani , chì include informazioni nantu à i primi periodi attestati di musica araba è a vita di pueti è musicanti da u periodu pre-islamicu finu à u tempu di al-Isfahani. Vista a so cuntribuzione à a ducumentazione di a storia di a musica araba, al-Isfahani hè carattarizatu da Sawa cum'è "un veru prufeta di l'etnomusiculugia muderna \". | ![]() |
| Abu al-Faraj: Abu al-Faraj pò riferisce à:
| |
| Abu al-Faraj: Abu al-Faraj pò riferisce à:
| |
| Abu al-Faraj al-Isfahani: Ali ibn al-Husayn al-Iṣfahānī , cunnisciutu ancu cum'è Abul-Faraj , era litteratore, genealogistu, pueta, musicologu, scrivanu è cumpagnu di benedizioni in u X seculu. Era di origine arabu-Quraysh è basatu principalmente in Bagdad. Hè soprattuttu cunnisciutu cum'è l'autore di Kitab al-Aghani , chì include informazioni nantu à i primi periodi attestati di musica araba è a vita di pueti è musicanti da u periodu pre-islamicu finu à u tempu di al-Isfahani. Vista a so cuntribuzione à a ducumentazione di a storia di a musica araba, al-Isfahani hè carattarizatu da Sawa cum'è "un veru prufeta di l'etnomusiculugia muderna \". | ![]() |
| Abu al-Faraj: Abu al-Faraj pò riferisce à:
| |
| Abu al-Faraj al-Isfahani: Ali ibn al-Husayn al-Iṣfahānī , cunnisciutu ancu cum'è Abul-Faraj , era litteratore, genealogistu, pueta, musicologu, scrivanu è cumpagnu di benedizioni in u X seculu. Era di origine arabu-Quraysh è basatu principalmente in Bagdad. Hè soprattuttu cunnisciutu cum'è l'autore di Kitab al-Aghani , chì include informazioni nantu à i primi periodi attestati di musica araba è a vita di pueti è musicanti da u periodu pre-islamicu finu à u tempu di al-Isfahani. Vista a so cuntribuzione à a ducumentazione di a storia di a musica araba, al-Isfahani hè carattarizatu da Sawa cum'è "un veru prufeta di l'etnomusiculugia muderna \". | ![]() |
| Jeshua ben Judah: Jeshua ben Judah era un eruditu Karaite, esegete è filosofu, chì stava in l'Iraq di u XI seculu o in Ghjerusalemme. | |
| Aaron of Jerusalem: Aaron di Ghjerusalemme , cunnisciutu ancu cum'è Abu al-Faraj Harun , era un eruditu Karaite di l'undecesimu seculu chì residia in Ghjerusalemme. | |
| Ibn al-Jawzi: ʿAbd al-Raḥmān b. ʿAlī b. Muḥammad Abu 'l-Faras̲h̲ b. al-Jawzī , spessu chjamatu Ibn al-Jawzī in breve, o riverenzialmente cum'è Imam Ibn al-Jawzī da alcuni musulmani sunniti, era un jurisconsultu musulmanu arabu, predicatore, oratore, eresografu, tradizionistu, storicu, ghjudice, hagiografu è filologu chì hà avutu un rolu strumentale in a propagazione di a scola Hanbali di giurisprudenza sunita ortodossa in a so nativa Bagdad durante u XII seculu. Durante "una vita di grande attività intellettuale, religiosa è pulitica", "Ibn al-Jawzi hè diventatu largamente ammiratu da i so cumpagni Hanbalis per u rolu instancabile ch'ellu hà fattu per assicurà chì quella scola particulare - storicamente, a più chjuca di i quattru principali sunniti scole di dirittu - gode di u listessu livellu di "prestigiu" spessu attribuitu da i guvirnanti à i riti Maliki, Shafi'i è Hanafi. | |
| Abu al-Faraj al-Isfahani: Ali ibn al-Husayn al-Iṣfahānī , cunnisciutu ancu cum'è Abul-Faraj , era litteratore, genealogistu, pueta, musicologu, scrivanu è cumpagnu di benedizioni in u X seculu. Era di origine arabu-Quraysh è basatu principalmente in Bagdad. Hè soprattuttu cunnisciutu cum'è l'autore di Kitab al-Aghani , chì include informazioni nantu à i primi periodi attestati di musica araba è a vita di pueti è musicanti da u periodu pre-islamicu finu à u tempu di al-Isfahani. Vista a so cuntribuzione à a ducumentazione di a storia di a musica araba, al-Isfahani hè carattarizatu da Sawa cum'è "un veru prufeta di l'etnomusiculugia muderna \". | ![]() |
| Ahmad Salama Mabruk: Ahmad Salama Mabruk , cunnisciutu cum'è Abu Faraj al-Masri , era un capu anzianu in u gruppu militante sirianu Jabhat Fateh al-Sham, è era prima un capu in Jabhat al-Nusra è i gruppi militanti di a Jihad Islamica Egiziana. Hè statu prisente à fiancu à Abu Muhammad al-Julani à l'annunziu di a creazione di Jabhat Fateh al-Sham. Era una di e 14 persone sottumesse à una consegna straordinaria da a CIA prima di a dichjarazione di u 2001 di una Guerra à u Terrore. | |
| Abol-Fath Khan Zand: Abol-Fath Khan Zand era u terzu Shah di a dinastia Zand, chì regnava da u 6 di marzu di u 1779 finu à u 22 di austu di u 1779. | |
| Abu al-Fath Manuchihr Khan: Abu al-Fatḥ Manuchihr Khan , era un ufficiale Safavid è gholam di origine armena. Cum'è u so babbu Qarachaqay Khan, Manuchihr hè statu stabilitu à Mashhad cum'è generale è guvernatore di Khorasan sottu i shah (rè) Abbas I è Ṣāfi. U so fratellu Ali Quli Khan hè diventatu prefettu di Qom è capu di a biblioteca di Abbas I. U figliolu di Manuchihr Khan, Qarachaqay Khan II, hè diventatu ancu guvernatore di Mashhad. Tutti eranu trà l'elite culturale è intellettuale Safavid, cunnisciuti cum'è "omi di cunniscenza è integrità" è "di atti è atti illustri". | |
| Abu al-Fath al-Busti: Abu'l-Fath Ali ibn Muhammad ibn al-Hussain ibn Yusuf ibn Muhammad ibn Abd al-Aziz al-Busti , più comunemente cunnisciutu cum'è Abu'l-Fath al-Busti era un secretariu persianu è famosu pueta di a lingua araba è persa . Natu in l'antica cità Bost in Sistan, hà servitu in a cancelleria di u Ghaznavid Amirs Sebuktigin è di u so figliolu è successore Mahmud. | |
| Abu'l-Fath: Abu'l-Fath ibn Abi al-Hasan al-Samiri al-Danafi , era un cronistu samaritanu di u seculu XIV. U so travagliu maiò hè Kitab al-Ta'rikh . | |
| Abu'l-Fath: Abu'l-Fath ibn Abi al-Hasan al-Samiri al-Danafi , era un cronistu samaritanu di u seculu XIV. U so travagliu maiò hè Kitab al-Ta'rikh . | |
| Abu al-Fawaris: Abu'l-Fawaris o Abu al-Fawaris hè un nome onorificu arabu è pò riferisce à:
| |
| Faizi: Shaikh Abu al-Faiz ibn Mubarak , cunnisciutu popularmente cù u so nome di penna, Faizi era un pueta è eruditu di l'India tardu medievale chì i so antenati Malik-ush-Shu'ara di a Corte d'Akbar. Era u fratellu maiò di u storicu di Akbar Abul Fazl. Akbar hà ricunnisciutu assai u geniu in ellu è l'hà numitu tutore per i so figlioli è l'hà datu postu trà i so "Navaratnas" decorativi. | |
| Abu'l-Faḍl: Abu'l Faḍl hè un nome maschile arabu chì si trova ancu in i nomi di lochi. Significa babbu di a virtù . Hè variamente traslitteratu cum'è Abu'l-Fadl , Abu'l-Fazl , Abul Fazal ecc. Hè ancu usatu in Iran è Azerbaijan, generalmente in forma di Abolfazl , o Abulfaz . | |
| Mírzá Abu'l-Faḍl: Mírzá Muḥammad , o Mírzá Abu'l-Faḍl-i-Gulpáygání (1844-1914), era u primu studiosu Bahá'í chì hà aiutatu à diffusà a Fede Bahá'í in Egittu, Turkmenistan è Stati Uniti. Hè unu di i pochi Apostuli di Baháʼu'lláh chì ùn anu mai incontratu Baháʼu'lláh. U so nome di nome era Muhammad, è hà sceltu l'alias Abu'l-Faḍl per ellu stessu, ma ʻAbdu'l-Bahá li si rivolgeva spessu cum'è Abu'l-Fada'il. | |
| Abu'l-Fadl Bayhaqi: Abu'l-Faḍl Muḥammad ibn Ḥusayn Bayhaqī , più cunnisciutu cum'è Abu'l-Faḍl Bayhaqi , era un secretariu persianu, storicu è autore. | |
| Abu'l-Fazl ibn Mubarak: Abu'l-Fazl ibn Mubarak , cunnisciutu ancu Abul Fazl , Abu'l Fadl è Abu'l-Fadl 'Allami , era u grande visir di l'imperatore Mughal Akbar, è autore di l' Akbarnama , a storia ufficiale di u regnu di Akbar in trè volumi, è una traduzzione persiana di a Bibbia. Era ancu unu di i Nove Gioielli di a corte reale d'Akbar è u fratellu di Faizi, u pueta laureatu di l'imperatore Akbar. | |
| Abu al-Faḍl Jaʻfar ibn ʻAli al-Dimashqi: Abū al-Faḍl Jaʻfar ibn ʻAlī al-Dimashqī era un prosperu mercante musulmanu di Damascu. Hè più cunnisciutu per esse l'autore di Kitab al-Isharah ila Mahasin at-Tijarah wa Marifat Jayyid al-Aʼrad wa Kadiiha wa Ghush-ush al-Mudallisin fiha . | |
| Abulfeda: Ismāʿīl b. ʿAlī b. Maḥmūd b. Muḥammad b. ʿUmar b. Shāhanshāh b. Ayyūb b. Shādī b. Marwān , più cunnisciutu cum'è Abū al-Fidāʾ , era un geografu, storicu kurdu di l'era Mamluk, principe Ayyubid è guvernatore lucale di Hama. | ![]() |
| Abulfeda: Ismāʿīl b. ʿAlī b. Maḥmūd b. Muḥammad b. ʿUmar b. Shāhanshāh b. Ayyūb b. Shādī b. Marwān , più cunnisciutu cum'è Abū al-Fidāʾ , era un geografu, storicu kurdu di l'era Mamluk, principe Ayyubid è guvernatore lucale di Hama. | ![]() |
| Abulfeda: Ismāʿīl b. ʿAlī b. Maḥmūd b. Muḥammad b. ʿUmar b. Shāhanshāh b. Ayyūb b. Shādī b. Marwān , più cunnisciutu cum'è Abū al-Fidāʾ , era un geografu, storicu kurdu di l'era Mamluk, principe Ayyubid è guvernatore lucale di Hama. | ![]() |
| Abulfeda: Ismāʿīl b. ʿAlī b. Maḥmūd b. Muḥammad b. ʿUmar b. Shāhanshāh b. Ayyūb b. Shādī b. Marwān , più cunnisciutu cum'è Abū al-Fidāʾ , era un geografu, storicu kurdu di l'era Mamluk, principe Ayyubid è guvernatore lucale di Hama. | ![]() |
| Abulfeda: Ismāʿīl b. ʿAlī b. Maḥmūd b. Muḥammad b. ʿUmar b. Shāhanshāh b. Ayyūb b. Shādī b. Marwān , più cunnisciutu cum'è Abū al-Fidāʾ , era un geografu, storicu kurdu di l'era Mamluk, principe Ayyubid è guvernatore lucale di Hama. | ![]() |
| Abulfeda: Ismāʿīl b. ʿAlī b. Maḥmūd b. Muḥammad b. ʿUmar b. Shāhanshāh b. Ayyūb b. Shādī b. Marwān , più cunnisciutu cum'è Abū al-Fidāʾ , era un geografu, storicu kurdu di l'era Mamluk, principe Ayyubid è guvernatore lucale di Hama. | ![]() |
| Abulfeda: Ismāʿīl b. ʿAlī b. Maḥmūd b. Muḥammad b. ʿUmar b. Shāhanshāh b. Ayyūb b. Shādī b. Marwān , più cunnisciutu cum'è Abū al-Fidāʾ , era un geografu, storicu kurdu di l'era Mamluk, principe Ayyubid è guvernatore lucale di Hama. | ![]() |
| As-Salih Ayyub: Al-Malik as-Salih Najm al-Din Ayyub , soprannome: Abu al-Futuh , cunnisciutu ancu cum'è al-Malik al-Salih , hè statu u guvernatore ayyubide d'Egittu da u 1240 à u 1249. | |
| Abu'l-Futuh al-Hasan ibn Ja'far: Abu'l-Futuh al-Hasan ibn Ja'far era u Sharif di a Mecca per u Califatu Fatimide da u 994/5 finu à u 1038/9. Hè statu ancu brevemente proclamatu anti-califfu in una ribellione contr'à u califfatu fatimide in Palestina in u 1012/3. | |
| Abu al-Futuh al-Razi: Abu al-Futuh al-Razi , nome sanu Abū al-Futūḥ al-Ḥusayn ibn ʿAlī ibn Muḥammad ibn Aḥmad al-Khuzāʿī al-Rāzī al-Nīsābūrī o Abu al-Futuh Jamal al-Din al-Razi al-Nisaburi , cunnisciutu ancu cum'è Khaza'i Nishaburi , era un teologu persianu è autore. Venia da una famiglia araba uriginaria di Nishapur. U so missiavu s'era trasferitu in Rayy, induve hà insignatu è hè mortu dopu in u 1131 CE. A so famosa opera hè Rawz al-jinan wa ruh al-jinan , a prima esegesi in lingua persiana nantu à u Coranu. | |
| Al-Zahrawi: Abū al-Qāsim Khalaf ibn al-'Abbās al-Zahrāwī al-Ansari , popularmente cunnisciutu cum'è Al-Zahrawi (الزهراوي), latinizatu cum'è Abulcasis , era un medicu, chirurgu è chimicu arabu andalusu. Cunzidiratu cum'è u più grande chirurgu di u Medievu, hè statu chjamatu "u babbu di a cirurgia muderna". | |
| Ahmed Aboul Gheit: Ahmed Aboul Gheit hè un omu puliticu è diplomaticu egizianu chì hè statu Sicritariu Generale di a Lega Araba dapoi lugliu 2016. Hè statu rinominatu per un secondu mandatu u 3 di marzu di u 2021. Aboul-Gheit hè statu ministru di l'Affari Esteri d'Egittu da l'11 di lugliu Da u 2004 à u 6 di marzu di u 2011. In precedenza, trà u 1999 è u 2004, era u Rappresentante Permanente di l'Egittu à e Nazioni Unite. Nabil Elaraby, ghjudice di a CIJ, hè statu succedutu cum'è ministru di l'Affari Esteri in marzu di u 2011, dopu à l'abbattimentu di u presidente Hosni Mubarak. Hè statu elettu Segretariu Generale di a Lega Araba in Marzu 2016, è u so mandatu hà iniziatu u 3 di Lugliu 2016. | |
| Abu al-Ghayth ibn Abi Numayy: 'Imād al-Dīn Abū al-Ghayth ibn Abī Numayy al-Ḥasanī hè statu emiru di a Mecca da u 1302 à u 1305, è dinò in u 1314. Hè statu tombu da u fratellu Humaydah. Era unu di i 30 figlioli di Abu Numayy I, chì guvernò a Mecca trà u 1254 è u 1301. A so mamma appartenia à a tribù Hudhayl. | |
| Abu al-Ghazi Bahadur: Abu al-Ghazi Bahadur era Khan di Khiva da u 1643 à u 1663. Passò dece anni in Persia prima di diventà khan, è era assai ben educatu, scrivendu duie opere storiche in u dialettu Khiva di a lingua Chagatai. | |
| Amr ibn Hishām: ʿAmr ibn Hishām al-Makhzumi, chjamatu ancu Abu al-Hakam o Abū Jahl , era unu di i capimachja pagani politeisti Meccani di Quraysh cunnisciutu per a so opposizione à u prufeta islamicu Muhammad è à i primi musulmani in a Mecca. | |
| Abu al-Hakam al-Kirmani: Abu al-Hakam al-Kirmani era un filosofu è un studiosu impurtante di u musulmanu al-Andalus. Studiente di Maslamah Ibn Ahmad al-Majriti, era un difensore neoplatonicu, è vistu cum'è una influenza nantu à Ibn 'Arabi, ma hà ancu scrittu assai nantu à a geometria è a logica. A so data esatta di morte ùn hè micca cunnisciuta postu chì fughjì in Maroccu in u XII seculu. Hè pussibule chì sia ellu chì sia vultatu in al-Andalus cù l'Epistole di i Fratelli di Purezza. | |
| Mohamed Atiq Awayd Al Harbi: Mohamed Atiq Awayd Al Harbi hè un citatinu di l'Arabia Saudita, detenutu in detenzione extrajudiziale in i campi di detenzione di a Baia Guantanamo di i Stati Uniti, in Cuba. U so Numeru di Sicurezza Internaziunale di Guantanamo hè 333. U Dipartimentu di a Difesa di i Stati Uniti riferisce ch'ellu era natu u 13 di lugliu di u 1973, in Riyadh, in Arabia Saudita. | ![]() |
| Mohamed Atiq Awayd Al Harbi: Mohamed Atiq Awayd Al Harbi hè un citatinu di l'Arabia Saudita, detenutu in detenzione extrajudiziale in i campi di detenzione di a Baia Guantanamo di i Stati Uniti, in Cuba. U so Numeru di Sicurezza Internaziunale di Guantanamo hè 333. U Dipartimentu di a Difesa di i Stati Uniti riferisce ch'ellu era natu u 13 di lugliu di u 1973, in Riyadh, in Arabia Saudita. | ![]() |
| Abu al-Hasan: Abu al-Hasan hè un nome tecnonimicu arabu. Hè variamente traslitteratu cum'è Abu'l-Hasan , Abulhasan , Abolhasan , Abul Hasan , ecc. Si pò riferisce à:
| |
| Abu al-Hasan Ali ibn Othman: Abu Al-Hasan 'Ali ibn' Othman , era un sultanu di a dinastia Marinida chì rignò in Maroccu trà u 1331 è u 1348. In u 1333 hà pigliatu Gibilterra da i Castigliani, ancu se un tentativu più tardu di piglià Tarifa in u 1339 finì in fiascu. In Africa di u Nordu hà allargatu u so regnu nantu à Tlemcen è Ifriqiya, chì inseme coprianu u nordu di ciò chì hè oghje Algeria è Tunisia. Sottu à ellu, i regni marinidi in u Maghreb coprianu brevemente una zona chì rivaliva quella di u precedente califfatu almohade. Tuttavia, hè statu ubligatu à ritirassi per via di una rivolta di e tribù arabi, hè statu naufragatu, è hà persu parechji di i so sustenidori. U so figliolu Abu Inan Faris hà pigliatu u putere in Fez. Abu Al-Hasan hè mortu in esiliu in e muntagne di l'Altu Atlas. | |
| Al-Masudi: Al-Mas'udi era un storicu, geografu è viaghjatore arabu. Hè qualchì volta chjamatu "Erodotu di l'Arabi \". Un autore polimaticu è prolificu di più di vinti opere nantu à teologia, storia, geografia, scienze naturali è filosofia, u so celebre magnum opus Murūj al-Dhahab wa-Ma'ādin al-Jawhar , combina a storia universale cù a geografia scientifica, u cummentariu suciale è a biografia, è hè publicatu in inglese in una seria multi-vulume cum'è The Meadows of Gold è Mines of Gems . | |
| Al-Masudi: Al-Mas'udi era un storicu, geografu è viaghjatore arabu. Hè qualchì volta chjamatu "Erodotu di l'Arabi \". Un autore polimaticu è prolificu di più di vinti opere nantu à teologia, storia, geografia, scienze naturali è filosofia, u so celebre magnum opus Murūj al-Dhahab wa-Ma'ādin al-Jawhar , combina a storia universale cù a geografia scientifica, u cummentariu suciale è a biografia, è hè publicatu in inglese in una seria multi-vulume cum'è The Meadows of Gold è Mines of Gems . | |
| Abu'l-Hasan (artist): Abu'l-Hasan , da Delhi, in India, era un pittore Mughal di miniature in u regnu di Jahangir. | |
| Ali Abu Hassun: Ali Abu Hassun , ancu Abu al Hasan Abu Hasun o Abu Hasun , nome cumpletu Abu al-Hasan Abu Hasun Ali ibn Muhammad , hè statu Regente di a Corona di u Maroccu per a dinastia Wattasid, durante u XVI seculu. | |
| Abu al-Hasan Ali: Abu al-Hasan 'Ali hè statu capu di Khwarazm da u 997 finu à a so morte. U secondu membru di a dinastia Ma'munid, era u figliolu di Ma'mun I ibn Muhammad. | |
| Abu al-Hasan Ali al-Jaznai: Abu al-Hassan Ali al-Jaznai era un storicu maroccu è autore di Kitab Tarikh madinat Fas, al-maruf bi-Zahrat al-as fi bina madinat Fas o semplicemente Zahrat al-As , una fonte impurtante di a storia di Fes in Maroccu. è i so abitanti. | |
| Abu al-Hasan Ali ibn Muhammad al-Samarri: Abu al-Hasan Ali ibn Muhammad al-Samarri era u quartu è l'ultimu di i Quattru Deputati numinati da u dodicesimu è ultimu Imam, Hujjat-Allah al-Mahdi, mentre era in l'Occultazione Minore. Hè diventatu u quartu deputatu à a morte di u so predecessore Abu al-Qasim al-Husayn ibn Ruh al-Nawbakhti. A diversità di i trè deputati precedenti, ùn avia micca successore nominatu è l'Occultazione Maggiore cuminciò dopu a so morte. | |
| Ziryab: Abu l-Hasan 'Ali Ibn Nafi ' , più cunnisciutu cum'è Ziryab o Zeryab era un cantante, ghjucadore oud, cumpusitore, pueta è maestru chì hà campatu è travagliatu in Iraq, Africa di u Nordu è Andalusia di u periodu islamicu medievale. Era ancu cunnisciutu cum'è polimata, cun cunniscenze in astronomia, geugrafia, meteorulugia, botanica, cusmetica, arte culinaria è moda. U so soprannomu Ziryab vene da a parolla persiana per jay-bird زرياب, prununziatu \ "Ziryab \"; hè ancu cunnisciutu cum'è Mirlo ('merlu') in spagnolu. Era attivu à a corte omeia di Cordova in Iberia islamica. Hà ottenutu a fama per a prima volta à a corte Abbasida di Baghdad, in Iraq, u so locu natale, cum'è interprete è studiente di u grande musicante è cumpusitore persianu, Ishaq al-Mawsili. A famiglia Mawsili era uriginaria di a cità di Kufa, in Iraq. |
Monday, 19 July 2021
Ziryab
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Metroid Prime 2: Echoes
Æthelstan Mannessune: Æthelstan Mannessune era un pruprietariu è patrone monasticu à a fine di l'Inghilterra anglosassone di u X ...
-
Ali al-Ridha: Ali ibn Musa al-Ridha , ancu scrittu Rida o Reza in persianu, cunnisciutu ancu cum'è Abu al-Hasan , era un disce...
-
Essex Yeomanry: L' Essex Yeomanry era una unità di Riserva di l'Armata Britannica chì hè nata in u 1797 cum'è truppe di c...
-
A Joke of Destiny: A Joke of Destiny hè un filmu di cumedia talianu di u 1983 direttu da Lina Wertmüller. Hè statu intrutu in u 14u F...




No comments:
Post a Comment