| Acacia tindaleae: Acacia tindaleae hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae . Hè uriginariu di una zona di u centru di u Novu Galles di u Sud è di una piccula zona in u sudu di u Queensland. | |
| Acacia tingoorensis: Acacia tingoorensis , cunnisciutu ancu cum'è Tingoora wattle , hè un arburu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenu Juliflorae chì hè uriginale di l'Australia orientale. | |
| Acacia tit: A tittula d'acacia , cunnisciuta ancu cum'è tittona somaliana è tittona grisgia sittintriunali , hè una spezia d'acelli di a famiglia Paridae. Hè uriginariu di u nordeste di l'Africa induve si trova in un habitat seccu d'acacia. | |
| Vachellia tomentosa: Vachellia tomentosa hè una spezia di Vachellia originariamente descritta da Willd. | |
| Acacia toondulya: Acacia toondulya hè un arburu chì appartene à u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae originariu di u sudu di l'Australia. | |
| Acacia torringtonensis: Acacia torringtonensis hè un arbustulu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Phyllodineae originariu di l'Australia orientale. | |
| Acacia torticarpa: Acacia torticarpa hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenu Plurinerves chì hè endemicu di una piccula zona in l'Australia occidentale. | |
| Vachellia tortilis: Vachellia tortilis , largement connu sous le nom d'Acacia tortilis mais maintenant attribuée au genre Vachellia , est l' acacia épine parapluie, également connue sous le nom de thorn umbrella et babool israélien , un arbre à baldaquin moyen à grand originaire de la plupart des pays d'Afrique, principalement de la savane et du Sahel de Africa, ma ancu in u Mediu Oriente. | |
| Vachellia tortuosa: Vachellia tortuosa , l' acacia intrecciata , poponax o huisachillo , hè un arburu legnosu è leguminosu di i Caraibi, Florida, sud di u Texas, nordeste è centru di u Messicu è nordu di u Sud America. Si trova in abitati trupicali è deserti, cum'è a Valle di u Rio Grande, u Plateau Centrale di u Messicu è u Desertu Culumbianu di Tatacoa. | |
| Acacia torulosa: Acacia torulosa hè un arbustu o arburu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Juliflorae chì hè uriginariu di u nordeste di l'Australia. | |
| Acacia trachycarpa: Acacia trachycarpa, cumunimenti canusciutu comu ritchi minni, riccio-abbaiari, albero, ritchi minni, dolce-parfumu, o Pilbara ritchi minni, hè una machja, o àrbulu appartenini à u genaru Acacia è i Pastor Juliflorae chì hè endemica di a eager è spazii semi-eager di Western Australia. | |
| Acacia trachyphloia: L'Acacia trachyphloia hè un arburu nativu di u sud-est di l'Australia. I nomi cumuni includenu l' acacia Bodalla è l' acacia di piuma d'oru . L'epitetu specificu trachyphloia si riferisce à a corteccia aspra. | |
| Acacia translucens: L'Acacia translucens , comunemente cunnisciuta cum'è cespugliu di povertà , hè un arbustulu chì hè endemicu di una larga zona di u norduveste di l'Australia. | |
| Acacia tratmaniana: L'Acacia tratmaniana hè un arbustu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Juliflorae chì hè endemicu di u suduveste di l'Australia. | |
| Acacia: Acacia, cumunimenti canusciutu comu l 'wattles o acacia, hè una grande genaru di arbusti è arburi in lu Formicinae Mimosoideae di a famiglia di pepe Fabaceae. In un iniziu, era cumpostu da un gruppu di spezie vegetali uriginali di l'Africa è l'Australasia, ma avà hè statu limitatu à cuntene solu e spezie Australasiane. U nome di u genus hè New Latin, pigliatu in prestitu da u grecu ἀκακία, un termine adupratu da Dioscorides per una preparazione estratta da e foglie è e baccelli di frutti di Vachellia nilotica , u tippu originale di u genere. In u so Pinax (1623), Gaspard Bauhin hà mintuvatu u grecu ἀκακία di Dioscoride cum'è l'origine di u nome latinu. | |
| Acacia: Acacia, cumunimenti canusciutu comu l 'wattles o acacia, hè una grande genaru di arbusti è arburi in lu Formicinae Mimosoideae di a famiglia di pepe Fabaceae. In un iniziu, era cumpostu da un gruppu di spezie vegetali uriginali di l'Africa è l'Australasia, ma avà hè statu limitatu à cuntene solu e spezie Australasiane. U nome di u genus hè New Latin, pigliatu in prestitu da u grecu ἀκακία, un termine adupratu da Dioscorides per una preparazione estratta da e foglie è e baccelli di frutti di Vachellia nilotica , u tippu originale di u genere. In u so Pinax (1623), Gaspard Bauhin hà mintuvatu u grecu ἀκακία di Dioscoride cum'è l'origine di u nome latinu. | |
| Acacia trigonophylla: Acacia trigonophylla hè un arbustu chì appartene à u genaru Acacia . Hè uriginariu di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia trinalis: L'Acacia trinalis hè un arbustu o arburu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Plurinerves chì hè endemicu di una zona di u sudu uccidintali di l'Australia. | |
| Acacia trinervata: L'Acacia trinervata , l' acacia à trè vene, hè una spezia di pianta à fiore chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Phyllodineae di a famiglia leguminosa Fabaceae. | |
| Acacia trineura: L'Acacia trineura , cunnisciuta colloquialmente cum'è acacia a tre nervi o tre acacia nervata o acacia verde , hè una spezia d' Acacia originaria di u sud-est di l'Australia. | |
| Acacia triptera: L'Acacia triptera , comunemente cunnisciuta cum'è acacia spurwing , hè un arbustu erettu o diffusione chì hè endemicu di l'Australia. | |
| Acacia triptycha: Acacia triptycha hè un arbustu o arburu di u genaru Acacia è di u sottugenu Plurinerves chì hè endemicu di una zona di u sudu uccidentale di l'Australia. | |
| Acacia triquetra: L'Acacia triquetra , cunnisciuta ancu cum'è l' acacia di a polvara d'oru , hè un arbustulu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenu Phyllodineae originariu di u sudu di l'Australia. | |
| Acacia tropica: L'Acacia tropica hè un arbustu o un picculu arburu nativu di e zone tropicali di u nordu di l'Australia. | |
| Acacia truculenta: Acacia truculenta hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae . Hè uriginariu di una piccula zona in a regione Goldfields-Esperance di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia trudgeniana: Acacia trudgeniana hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae . Hè uriginariu di una piccula zona di e regione di Gascoyne è Pilbara in Australia Occidentale. | |
| Acacia trulliformis: L'Acacia trulliformis hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenu Plurinerves chì hè endemicu di una zona di u sudu uccidintali di l'Australia. | |
| Acacia truncata: L'Acacia truncata , cumunimenti canusciutu cum'è u angulu à foglia angulata o acacia di a costa occidentale , hè un arbustu custieru di a famiglia Fabaceae, cù una distribuzione nativa longu à a costa suduveste di l'Australia Occidentale. Un esemplariu di questa acacia facia parte di una prima cullizzioni botanica europea, forse a prima d'Australia. | |
| Acacia tuberculata: Acacia tuberculata hè un arbustulu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae . Hè uriginariu di una piccula zona di a regione Wheatbelt di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia tumida: L'Acacia tumida , cunnisciuta in modu coloquiale cum'è pindan wattle , spear wattle o wongai , hè una spezia d' Acacia originaria di u nordu è di u punente di l'Australia. | |
| Vachellia cornigera: Vachellia cornigera , comunemente cunnisciuta cum'è acacia di bullhorn , hè un arburu gonfiu-spinu originariu di u Messicu è di l'America Centrale. U nome cumunu di "bullhorn \" si riferisce à e spine allargate, scavate, gonfie chì si prisentanu in coppie à a basa di e foglie, è s'assumiglianu à e corne di una sterpa. In Yucatán hè chjamatu \ "subín \", in Panamá i lucali li chjamanu \ "cachito \". L'arburi si trovanu cumunamente in pianure umide | |
| Acacia tysonii: L'Acacia tysonii , comunemente cunnisciuta cum'è acacia di Tyson , hè un arbustu o arburu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae chì hè endemicu in parte di l'Australia occidentale. | |
| Acacia ulicifolia: L'Acacia ulicifolia , comunemente cunnisciuta cum'è Mosè spinoso o ginepro è una machja di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae , originaria di l'Australia. | |
| Acacia ulicina: L'Acacia ulicina hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae chì hè endemicu di l'Australia occidentale. | |
| Acacia uliginosa: Acacia uliginosa hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae . Hè uriginariu di una zona di e regioni di u Sudueste è di u Grande Sud di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia umbellata: L'Acacia umbellata hè una spezia di acacia originaria di u nordu di l'Australia. | |
| Acacia umbraculiformis: L'Acacia umbraculiformis , comunemente cunnisciuta cum'è acacia ombrella occidentale , hè un arburu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Juliflorae originariu di l'Australia occidentale. | |
| Acacia uncifera: L'Acacia uncifera hè un arbustu o arburu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Phyllodineae originariu di u nordeste di l'Australia. | |
| Acacia uncifolia: L'Acacia uncifolia , comunemente cunnisciuta cum'è coast wirilda , hè un acacia endemica di u sudeste di l'Australia. Cresce cum'è un arbustu altu o un picculu arburu, finu à 2-6 m di altezza è 2-4 m di larghezza, in e zone costiere di l'Australia Meridionale è Victoria, è ancu in l'isula Flinders di a Tasmania è forse in altre isule in u strettu di Bass. I so abitati preferiti sò i landi custieri, i machjaghjoli è i boschi aperti secchi nantu à i terreni calcareniti. I phyllodes anu cunsiglii chjappi è i fiori sò gialli pallidi. Hè un ospitante di u viscu di u filu di l'arburu. Hè listatu cum'è Raru in a Legge di prutezzione di e specie minacciate di Tasmania 1995. | |
| Acacia uncinata: L'Acacia uncinata , comunemente cunnisciuta cum'è acacia d'oru-polvere o acacia a foglia rotonda , hè un arbusto appartenente à u genaru Acacia è à u sottugenaru Phyllodineae chì hè uriginale in parte di l'Australia orientale. | |
| Acacia uncinella: L'Acacia uncinella hè un arbustulu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Plurinerves chì hè endemicu di una zona di u sudu uccidintali di l'Australia. | |
| Acacia undoolyana: L'Acacia undoolyana hè una spezia di acacia originaria di u centru di l'Australia. | |
| Acacia undosa: Acacia undosa hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Plurinerves chì hè endemicu di una zona di u sudu uccidentale di l'Australia. | |
| Acacia undulifolia: Acacia undulifolia hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae chì hè endemicu di l'Australia orientale. | |
| Acacia unguicula: Acacia unguicula hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Plurinerves . Hè uriginariu di una piccula zona in a regione Mid West di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia unguicula: Acacia unguicula hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Plurinerves . Hè uriginariu di una piccula zona in a regione Mid West di l'Australia Occidentale. | |
| Zapoteca portoricensis subsp. portoricensis: Zapoteca portoricensis subsp. portoricensis hè un arburu perenne. | |
| Acacia unifissilis: Acacia unifissilis hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae . Hè uriginariu di una zona di a regione Wheatbelt di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia urophylla: Acacia urophylla, cumunimenti canusciutu comu nutari càssia cross, acacia alto-cross, wattle dspace.anu.edu.au marmi o wattle dspace.anu.edu.au riti-cross, hè una machja di u genaru Acacia è i Pastor Phyllodineae endemichi di Australia Western. | |
| Acacia validinervia: L'Acacia validinervia cunnisciuta ancu cumunamente cum'è nyalanyalara , nyala nyala , alumaru o turchinu turchinu , hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae endemicu di e zone aride di l'Australia interna. | |
| Acacia varia: Acacia varia hè un arbustulu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Pulchellae chì hè endemisimu in una zona di u sudu uccidentale di l'Australia. | |
| Acacia salicina: L'Acacia salicina hè una spezia di Acacia senza spina originaria di l' Australia. | |
| Acacia vassalii: L'Acacia vassalii , comunemente cunnisciuta cum'è acacia di Vassal , hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae chì hè endemicu di una piccula zona di u sudu uccidintali di l'Australia. Hè listatu cum'è in critica in via di estinzione cù l'Unione Mondiale per a Conservazione, cum'è in periculu secondu a Legge di Prutezzione di l' ambiente è di Conservazione di a Biodiversità di 1999 è cum'è flora rara cù a Legge di Conservazione di a Fauna Salvatica 1950 in Australia Occidentale. | |
| Senegalia venosa: Senegalia venosa hè una spezia di pianta di a famiglia Fabaceae. Si trova in Eritrea è in Etiopia. Hè minacciatu da a perdita di l'habitat. | |
| Senegalia senegal: Senegalia senegal hè un picculu arburu deciduu spinoso di u genaru Senegalia , chì hè cunnisciutu da parechji nomi cumuni, cumpresi gomma acacia , gomma arabica , gomma Sudan è gomma Sudan arabica . In parte di l'India, hè cunnisciutu cum'è Kher o Khor . Hè uriginariu di e regioni semi-desertiche di l'Africa Subsahariana, è ancu di l'Oman, u Pakistan, di a costa occidentale di l'India. Cresce à un'altezza di 5-12 metri (16-40 '), cun un troncu finu à 30 cm (1') di diametru. U Sudan hè a surghjente di a gum arabica di più alta qualità mundiale, cunnisciuta lucalmente cum'è gum hashab in cuntrastu cù a gum arabica cunnessa, ma inferiore, da l'acacia rossa o da a gomma talah. | |
| Vachellia sieberiana: Vachellia sieberiana , cunnisciuta finu à pocu fà cum'è Acacia sieberiana è comunemente cunnisciuta cum'è spina di carta o acacia di carta , hè un arburu originariu di l'Africa australe è introduttu in Pakistan. Hè adupratu in parechje zone per vari scopi. L'arburu varieghja da 3 à 25 m di altezza, cun un diametru di troncu da 0,6 à 1,8 m. Ùn hè micca listatu cum'è una spezia minacciata. | |
| Acacia verniciflua: L'Acacia verniciflua , comunemente cunnisciuta cum'è vernice acacia , hè un arbustu o una piccula spezia d'arburu chì hè endemica di l'Australia. nHà una abitudine eretta o diffusa, cresce trà 1 è 6 metri di altezza, I filodi sò spessu appiccicosi è luccicanti è varienu in lunghezza, larghezza è forma. I capi di fiori gialli-pallidi globulari apparsu in l'axilità di e foglie da lugliu à nuvembre, seguitatu da e piantine chì sò finu à 10 cm di lunghezza è senza restrizioni. Questi cuntenenu semi neri lucenti. Hè spessu trovu crescente à fiancu à l'Eucalyptus obliqua induve pò duminà u sottoboscu. | |
| Acacia veronica: L'Acacia veronica , cumunimenti cunnisciuta cum'è Veronica's wattle , hè un arbustu o arburu di u genaru Acacia è di u sottugenu Plurinerves chì hè endemicu di una piccula zona di u sudu uccidentale di l'Australia. | |
| Acacia verticillata: L'Acacia verticillata hè un arbustu perenne à picculu arburu nativu di u sudeste di l'Australia. | |
| Acacia verticillata: L'Acacia verticillata hè un arbustu perenne à picculu arburu nativu di u sudeste di l'Australia. | |
| Acacia verticillata: L'Acacia verticillata hè un arbustu perenne à picculu arburu nativu di u sudeste di l'Australia. | |
| Zapoteca portoricensis subsp. portoricensis: Zapoteca portoricensis subsp. portoricensis hè un arburu perenne. | |
| Acacia vestita: L'Acacia vestita , cù nomi cumuni chì piangianu , acacia chì piange , è acacia pelosa , hè un arbustu è un picculu arburu nativu di u Novu Galles di u Sud, in Australia. | |
| Acacia victoriae: L'Acacia victoriae , cumunimenti cunnisciuta cum'è gundabluie o bardi bush , hè un arburu simile à un arbustu nativu di l'Australia. N Sottospecie : A. victoriae subsp. arida Pedley | |
| Acaciella villosa: Acaciella villosa hè una spezia di leguminu di a famiglia Fabaceae. Si trova solu in Giamaica. | |
| Acacia vincentii: L'Acacia vincentii hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Plurinerves chì hè endemicu di una zona di u nordu uccidintali di l'Australia. | |
| Acacia viscifolia: L'Acacia viscifolia hè un arbustulu di u genaru Acacia è di u sottugenu Plurinerves chì hè endemicu di una zona di u sudu uccidintali di l'Australia. | |
| Parasenegalia visco: Parasenegalia visco hè un arburu perenne chì si trova à altitudini più alti in u nordu di l'Argentina, a Bolivia, u Cile è u Perù. Hè statu ancu intruduttu in Africa. I nomi cumuni per questu includenu arca , viscu , viscuote , viscuote biancu è viscuote negru .n Cresce 6-25m di altezza è hà fiori gialli fragranti in a primavera. In Bolivia si trova à un'altitudine di 1500-3000m. Hà ramoscelli marroni rossu rossu chjaru à scuru è picculi fiori bianchi. Hè cultivatu per l'usu in ebanisteria. | |
| Parasenegalia visco: Parasenegalia visco hè un arburu perenne chì si trova à altitudini più alti in u nordu di l'Argentina, a Bolivia, u Cile è u Perù. Hè statu ancu intruduttu in Africa. I nomi cumuni per questu includenu arca , viscu , viscuote , viscuote biancu è viscuote negru .n Cresce 6-25m di altezza è hà fiori gialli fragranti in a primavera. In Bolivia si trova à un'altitudine di 1500-3000m. Hà ramoscelli marroni rossu rossu chjaru à scuru è picculi fiori bianchi. Hè cultivatu per l'usu in ebanisteria. | |
| Acacia vittata: L'Acacia vittata , communément connu sous le nom du lac Logue , est un arbuste du genre Acacia et du sous- genre Plurinerves endémique d'une petite région de l'Australie occidentale. | |
| Acacia volubilis: L'Acacia volubilis , cunnisciuta ancu cum'è acacia tangle , hè un arbustu chì appartene à u genaru Acacia . Hè uriginariu di una piccula zona di a regione Wheatbelt di l'Australia Occidentale. Hè stata dichjarata in periculu in virtù di a Legge di u 1999 per a Prutezzione di l'Ambiente è a Conservazione di a Biodiversità di u Commonwealth. | |
| Acacia gunnii: Gunnii Acacia, cumunimenti canusciutu comu wattle dspace.anu.edu.au ploughshare o dente wattle dspace.anu.edu.au di ghjacaru, hè una machja chì hè endemichi di Australia a sud-orientali. Cresce finu à 1 metru di altezza è hà filodi spinosi lunghi da 4 à 15 mm. I capi di fiori globulosi da crema à giallu pallidu apparsu singulari in l'axilità di i filodi di ghjugnu à uttrovi, seguitati da baccelli di sumenti curvati o arrotulati chì sò lunghi 40 mm è larghi da 4 à 5 mm. | |
| Acacia walkeri: Acacia walkeri hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae . Hè uriginariu di una zona di a regione Goldfields di l'Australia Occidentale. | |
| Senegalia catechu: Senegalia catechu hè un arburu à deciduità, spinoso chì cresce finu à 15 m (50 ft) di altezza. A pianta hè chjamata khair in hindi, è kachu in malese, da quì u nome hè statu latinizatu in "catechu \" in a tassonomia linnea, cum'è a spezia-tippu da a quale derivanu l'estratti cutch è catechu. I nomi cumuni per questu includenu kher , catechu , cachou , cutchtree , cutch nero è catechu neru. | |
| Acacia wanyu: L'Acacia wanyu , comunemente cunnisciuta cum'è wanyu o mulga à foglia d'argentu , hè un arbustu o arburu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenu Juliflorae chì hè endemicu di e zone aride di l'Australia occidentale. A ghjente Kurrama a cunnosce cum'è Murruturu o Yirritiri mentre a ghjente Nyangumarta a cunnosce cum'è Wayartany . | |
| Acacia wardellii: L'Acacia wardellii hè una spezia di acacia originaria di u Southeastern Queensland. | |
| Acacia warramaba: Acacia warramaba hè un arbustulu di u genaru Acacia è di u sottugenu Plurinerves chì hè endemicu di una zona di u sudu uccidentale di l'Australia. | |
| Acacia wattsiana: L'Acacia wattsiana hè una spezia di acacia originaria di u Sud di l'Australia. | |
| Acacia websteri: Acacia websteri hè un arbustu o arburu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Juliflorae chì hè endemicu di l'Australia occidentale. | |
| Acacia pycnantha: L'Acacia pycnantha , più comunemente cunnisciuta cum'è u zingaru d'oru , hè un arburu di a famiglia Fabaceae originariu di u sudeste di l'Australia. Cresce à un'altezza di 8 m (26 piedi) è hà filodi invece di veru foglie. In forma di falce, sò longhi trà 9 è 15 cm, è larghezza 1-3,5 cm. I profondi fiori profumati è d'oru apparsu à a fine di l'inguernu è in a primavera, seguitatu da longu baccelli di sementi. I vegetali sò polinizati da parechje spezie di meli è di spini, chì visitanu nettari nantu à i filodi è spazzolanu contr'à i fiori, trasferendu u polline trà di elli. Una pianta sottostante in a furesta di eucalipti, si trova da u sudu di u Novu Galles di u Sud è da u Territoriu Capitale Australianu, attraversu Victoria è in u sudeste di l'Australia di u Sud. | |
| Acacia wetarensis: L'Acacia wetarensis hè un arbustu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Juliflorae chì hè uriginariu di l'Asia Sudueste annantu à l'isula Auturo in Timor-Leste è in l'Isule Minori Sunda di l'Indonesia. | |
| Acacia whibleyana: L'Acacia whibleyana hè un arbustu chì appartene à u genaru Acacia , sezione Plurinerves. Hè uriginariu di u Sud d'Australia. | |
| Acacia whitei: L'Acacia whitei hè una spezia di acacia originaria di u nordu di u Queensland. | |
| Acacia wickhamii: Acacia wickhamii hè un arbustu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Juliflorae chì hè endemicu di e parte di u nordu di l'Australia. | |
| Albizia amara: Albizia amara hè un arburu di a famiglia di e Fabaceae. U so rughjone include l'Africa miridiunali è orientale, da u Sudafrica à u Sudan è l'Etiopia. Si trova ancu in India è in Sri Lanka. | |
| Acacia wilcoxii: Acacia wilcoxii hè una machja di u genaru Acacia è di u sottugenaru Phyllodineae . Hè uriginariu di una zona di u Mid West è di e regioni Goldfields-Esperance di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia wilhelmiana: L'Acacia wilhelmiana , comunemente cunnisciuta cum'è nana nealie , a carcassa di Wilhelmi è l' acacia di a nebbia , hè un arbustulu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Plurinervi uriginariu di a regione mallee di l'Australia centrale è orientale. | |
| Mariosousa heterophylla: Mariosousa heterophylla , chjamata ancu Palo Blanco tree , palo liso, guinola è Willard Acacia , hè una pianta nurmale perenne in u genaru Mariosousa originaria di u Messicu. U nome cumunu spagnolu si traduce in "bastone biancu", definendu a so scorcia bianca. Un cumpostu chjamatu Willardiine, chì agisce cum'è agonistu in i recettori di glutammatu, pò esse isolatu da M. heterophylla . | |
| Acacia willdenowiana: Acacia willdenowiana hè un arbustu chì appartene à u genaru Acacia . A pianta hè ancu comunemente cunnisciuta cum'è erba acacia , erba acacia o acacia à duie ali . Hè uriginariu di u suduveste di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia williamsiana: L'Acacia williamsiana hè un arburu o machja chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Juliflorae chì hè uriginale di l'Australia orientale. | |
| Acacia williamsonii: L'Acacia williamsonii , cunnisciuta cullucialmente cum'è Whirrakee wattle , hè una spezia d' Acacia chì hè endemica di a regione Bendigo di Victoria. E pupulazioni naturalizate esistenu ancu in u Sudu è u Nordu di u NSW. | |
| Acacia willingii: L'Acacia volontii hè un arbustu chì appartene à u genaru Acacia è à u sottugenaru Juliflorae . Hè uriginariu di una piccula zona di a regione Kimberley di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia wilsonii: L'Acacia wilsonii , cunnisciuta ancu cum'è l' acacia di Wilson , hè un arbustu di u genaru Acacia è di u sottugenu Plurinerves chì hè endemicu di una piccula zona di l'Australia occidentale. Hè stata classificata cum'è una spezia in via di estinzione in u 2018 secondu a Legge di Prutezzione di l' Ambiente è di Conservazione di a Biodiversità di 1999 da l'autorità australiane è secondu a Legge di Conservazione di a Biodiversità di 2016 da l'autorità di l'Australia Occidentale. | |
| Acacia wiseana: L'Acacia wiseana hè un arbustu chì cresce in e zone aride è semi-aride di u nordu di l'Australia Occidentale è di u Territoriu di u Nordu. | |
| Acacia woodmaniorum: L'Acacia woodmaniorum , cunnisciutu ancu cum'è Woodman's wattle , hè un arbustulu chì appartene à u genaru Acacia è u sottugenu Alatae . Hè uriginariu di una piccula zona in l'Australia Occidentale. |
Tuesday, 20 July 2021
Acacia woodmaniorum
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Metroid Prime 2: Echoes
Æthelstan Mannessune: Æthelstan Mannessune era un pruprietariu è patrone monasticu à a fine di l'Inghilterra anglosassone di u X ...
-
Ali al-Ridha: Ali ibn Musa al-Ridha , ancu scrittu Rida o Reza in persianu, cunnisciutu ancu cum'è Abu al-Hasan , era un disce...
-
Essex Yeomanry: L' Essex Yeomanry era una unità di Riserva di l'Armata Britannica chì hè nata in u 1797 cum'è truppe di c...
-
A Joke of Destiny: A Joke of Destiny hè un filmu di cumedia talianu di u 1983 direttu da Lina Wertmüller. Hè statu intrutu in u 14u F...
No comments:
Post a Comment